Cel de-al șaselea volum al Seriei Caiete Documentare Club România, intitulat „ROMÂNIA SUSTENABILĂ. Concepte și instrumente-suport pentru o transformare circulară a economiei românești” va fi lansat miercuri, 15 septembrie, începând cu ora 9.30 în cadru „Conferinței România și Geopolitica schimbărilor climatice”, care va avea loc la Clubul Diplomatic, salonul „Nicolae Grigorescu”.
Evenimentul este realizat în parteneriat cu GERMAN MARSHAL FUND OF US, KONRAD ADENAUER STIFTUNG, INSTITUTE FRANCAIS DES RELATIONS INTERNATIONALES și va reuni reprezentanți guvernamentali, lideri de business, bancheri, experți în politici publice pe zona de sustenabilitate și schimbări climatice, lideri din industrii.
Volumul, coordonat de Ana Maria Mihăescu, Mihai Toader-Pasti și Adriana Băițan reprezintă un demers colaborativ la care au participat peste 100 de contributori cu expertiză în domeniile dezvoltării sustenabile din mediul public și privat, relațiilor internaționale, afaceri europene, antreprenoriat/business, consultanță și banking și dezvoltare urbană.
„Lansăm acest nou volum într-un context în care Pandemia Covid-19 și intensificarea manifestărilor meteorologice extreme provocate de schimbările climatice- două fenomene disruptive majore și în desfășurare, obligă comunitatea internațională la mai multă fermitate și
consecvență acțională pentru protejarea societăților și economiilor și construirea unui viitor rezilient la acest tip de provocări. Dezvoltarea sustenabilă nu este despre a contracara efectele schimbărilor climatice, ci este cu adevărat o oportunitate unică de a face tranziția de la un model economic bazat pe exploatarea fără discernământ a resurselor naturale, a forței de muncă și obținerea de profituri cu orice preț, spre un nou aranjament economic și social în care bunăstarea oamenilor și nevoile planetei se află în prim-plan.
Volumul documentează conceptul dezvoltării durabile, precum și cel mai adecvat instrument de implementare a principiilor ustenabilității și anume-economia circulară. Exploatarea intensivă a resurselor și deșeurile care rezultă în urma activităților economice la
scară globală pot fi limitate prin acest nou model de producție și consum în care materialele deja create ajunse la finalul vieții se transformă în materie primă pentru noi cicluri de producție. Cuvintele de bază sunt: partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea. Lucrarea își propune pe de-o parte creșterea gradului de conștientizare în spațiul public și decizional cu privire la imperativul climatic sub care ne aflăm, precum și oferirea de soluții concrete și bune practici pentru adoptarea și consolidarea unei culturi a ustenabilității la scară națională, în contextul european în care ne situăm și care are ca țintă neutralitatea climatică la orizontul anului 2050”, explică Adriana Baițan, unul dintre coordonatorii volumului.
„Întrebarea recurenta în perioada pandemiei este „cum va arata economia post Covid19?” Acum este momentul să gândim, cu mintea limpede și cât mai curând, până nu ne întoarcem la inerția modului de a lua decizii dinainte de pandemie, politici care sa fie orientate înspre OPORTUNITATEA de schimbare de paradigma pe care a adus-o criza Covid19. Ar fi de dorit ca la repornirea economiei românești să se promoveze cu precadere un model anume, puternic, al dezvoltarii economiei, cu impact pentru o parte cât mai mare a populației. Aducem în atenție, ca parte a unei strategii stabile și solide, sprijinirea investițiilor în societăți cu deziderat nu numai de profitabilitate crescută, ci și de impact social. Idei și proiecte care ar putea contribui la efortul statului pentru o pătură largă de recipienți, modele noi care să pornească de la impactul social și care să fie cele care să ne ducă înainte, și nu cele care „să ne întoarcă la viața noastră de dinainte”. Să sprijinim acei jucători care prin activitatea lor pot sprijini la rândul lor statul în rezolvarea unor probleme sociale, într-un mod mai eficient decât a făcut-o până acum sectorul bugetar. Strategia va trebui să pornească de la realitățile românești, aflate într-o Europă tot mai conștientă de schimbările climatice și aflată într-o competitivitate crescută cu economiile asiatice și transatlantice”, propune Ana Maria Mihăescu, unul dintre coordonatorii volumului.
La rândul său, Mihai Toader Pasti, coordonator al lucrării, afirmă că „orașele ocupă doar 2-4% din suprafața terestră a planetei și cu toate acestea peste 50% din cei aproape 8 miliarde de oameni se înghesuie în spațiile urbane. Orașele sunt însă un pol de dezvoltare, enerând peste 80% din produsul intern brut global, principale ecosisteme de inovație, oferă acces la educație de calitate și servicii de sănătate și prezintă un standard de calitate al vieții crescut.
Din punct de vedere al mediului, orașele sunt responsabile pentru 75% din consumul planetar de resurse, produc 50% din cantitatea globală de deșeuri, reprezinta 75% din consumul global de energie și 80% din emisiile de CO2. Așadar, orice luptă pentru protecția mediului și ameliorarea schimbărilor climatice trebuie să plece din orașe.
Noi, cetățenii, suntem atât consumatori, cât și producători de resurse, de idei, de soluții, dar și de probleme. În România și nu numai, doar o mică parte din populația urbană joacă un rol activ, în timp ce majoritatea asistă pasiv la viața urbană. În cea mai simplă formulă de înțeles, orașele sustenabile adresează 3 piloni mari, populația, mediul și economia. Nu există un consens general asupra a ce înseamnă în particular un oraș sustenabil, există foarte multe framework-uri însă care pot fi folosite, iar această colecție de articole este doar un pas înainte. Nu există o soluție magică pentru că orașele sunt diferite, atât în provocări, cât și în oportunități, iar parametrii socio-culturali joacă un rol critic în elaborarea strategici și implementarea ei. Un oraș sustenabil este un oraș cu cetățeni sustenabili.
Nu gândirea magică face orașele sustenabile, ci acțiunile fiecăruia dintre noi acasă, la birou sau pe stradă și modul în care determinăm guvernanții să ne reprezinte la nivel local, național și regional și capacitatea noastră de a recruta prietenii, familia și vecinii în acest demers al schimbării”, explică Mihai Toader-Pasti.
