Mentoring Project

Editura Club România lansează cel de-al 7-lea volum al Seriei Caiete Documentare: Smart Finance. De la start-upuri inovative la Unicorni. Cum finanțăm noile modele de business?

Editura Club România continuă Seria de Caiete Documentare, cu cel de-al 7-lea volum, intitulat Smart Finance. De la start-upuri inovative la Unicorni. Cum finanțăm noile modele de business?, dedicat mediului antreprenorial și nevoilor de finanțare, cu focus pe instrumentele financiare alternative care în societățile moderne reprezintă o sursă semnificativă de creștere și dezvoltare a companiilor mici și mijlocii, de la stadiul de idee la statutul de Unicorn (companii ce depășesc o evaluare de peste 1 miliard USD).

Volumul, în coordonarea lui Ionuț Simion, Ciprian Păltineanu și Marius Stoian se va lansa joi, 24 noiembrie, de la ora 18.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”-„Salonul Carol I”, în cadrul unui eveniment care va reuni contributori, lideri ai industriei financiare, reprezentanți ai autorităților de reglementare, antreprenori, lideri de business, mediul academic și universitar.

Potrivit coordonatorilor, sintagma „Smart Finance” încorporează o nișă complementară proceselor tradiționale de finanțare (bănci și piețe de capital) mai degrabă adecvată noilor modele de business, care sunt adesea foarte inovative, la marginea frontierei tehnologice, cu o ofertă unică, și mai important, au un potențial mare de scalare. Dar în egală măsură ele presupun un risc la fel de mare pentru finanțatorii clasici care caută să susțină cu precădere fie afaceri suficient de robuste pentru a asigura returnarea sprijinului financiar acordat sau care îndeplinesc criterii exigente de dimensiune, guvernanță, transparență.

„Din această perspectivă, accesul la finanțare pentru companiile pe care le avem în vedere pare drastic restricționat.

Cu toate acestea, la nivel global peisajul antreprenorial este deosebit de activ, fapt ce ne arată că ofertele de finanțare s-au diversificat în timp, închizând gap-ul dintre sursele proprii de bani și cele tradiționale.

În cazul de față, am documentat cele mai relevante mecanisme de finanțare alternativă existente și pe piața din România, trecând în revistă de la cele mai la îndemână de accesat-peer-to-peer, crowdfunding, până la atragerea unui angel investor, a unui fond de venture capital (de risc), fond de private equity (capital privat), sau emiterea de criptomonede, ca metode alternative de finanțare, etc.

În linie cu abordarea celorlalte volume ale Seriei, din punct de vedere al structurii, în partea de context, am realizat un telescopaj de la mare la mic, prezentând comparativ modelul SUA care reprezintă cea mai dezvoltată piață de capital din lume, de trei ori mai mare decât dimensiunea absolută a celei europene. Este de remarcat că una dintre crizele majore pe care le-am traversat în ultimii 2 ani-Pandemia Covid-19 a crescut încrederea investitorilor alocând fonduri din ce în ce mai mari către start-upuri (în special de tehnologie), fapt ce a determinat un ecou pozitiv care s-a propagat la nivelul ecosistemului mondial.

În Uniunea Europeană, se remarcă o nouă generație de antreprenori, ceea ce a impulsionat la nivelul structurilor administrative de la Bruxelles crearea de politici și alocarea de fonduri publice (prin Fondul European de Investiții) dedicate acestui sector al economiei europene.

În România, mediul antreprenorial nu este la fel de competitiv ca cel din Europa sau SUA și am încercat să evaluăm situația și să identificăm direcții de dezvoltare și oportunități de finanțare.

În partea a doua propunem un ghid al mecanismelor de finanțare alternativă la îndemâna antreprenorilor locali și nu numai care cuprinde pentru fiecare tip în parte, câteva considerații teoretice, dar mai important, perspectiva finanțatorului și perspectiva antreprenorului.

Unii dintre cei mai relevanți actori din industrie oferă insight valoros despre particularitățile fiecărui tip de finanțare în parte, cum se structurează procesul de evaluare a unei investiții, etapele și modalitățile de colaborare ulterioare între investitor și founder, când o investiție se consideră un succes și modalitățile de „capitalizare” a succesului.

O serie de studii de caz ilustrează poveștile unora dintre cei mai tenace antreprenori români care și-au pus în practică ideile folosind mecanisme de finanțare alternative pentru a crea start-upuri care au depăși granițele țării și și-au început expansiunea globală. Aici este de reținut că după o anumită etapă, viața start-upurilor din România se mută în Luxemburg, Olanda sau alte state europene cu mecanisme legislative mult mai flexibile.

Explicația care reiese din experiența acestor întreprinzători este aceea conform căreia, unul dintre factorii determinanți care încetinesc dezvoltarea mediului start-up în România este lipsa unei legislații adaptate. În prezent, legislația românească nu permite instrumentele necesare fondatorilor pentru a rămâne în țară și la runde de investiții de peste 10 milioane de euro, pentru scalarea internațională. De altfel ecosistemul românesc este încă dominat de finanțări de tip pre-seed și seed.

Am considerat astfel esențial să tratăm într-un capitol aparte pârghiile legislative pentru dezvoltarea finanțărilor legislative în România, identificând provocările la nivelul cadrului de reglementare și ce poate fi schimbat/îmbunătățit.

La momentul redactării acestor rânduri, cel puțin o veste bună vine din această direcție:

Seedblink a primit autorizarea de furnizor de servicii de finanțare participativă de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) România, devenind prima platformă de co-investiții alternative cu capital de risc, care investește în companii de tehnologie, înregistrată de ASF în România, în baza legislației nou aprobate. În noul context, SeedBlink va putea oferi investitorilor oportunitatea de a investi dincolo de granițele țării, în siguranță, în start-upuri cu ADN european, alături de cea mai puternică rețea de business angels și fonduri de Venture Capital. Autorizația mărește capacitatea Seedblink de co-investiție cu o participare situată între 100.000 și 5 milioane de euro per rundă.

Capitolul final ne introduce într-un alt fel de economie-Economia Metaversului, cu un potențial de peste 600 de miliarde de dolari și care se așteaptă să disrupă total modul tradițional de a face afaceri”, apreciază coordinatorii volumului.

***

Editura Club România-parte a grupului de reflecție Club România a lansat în 2018 un demers editorial unic pe piața de carte din România. Este vorba despre Seria de Caiete Documentare pe domenii strategice pentru dezvoltarea economiei și societății românești.

Până în prezent au fost lansate 6 volume cu peste 500 de contributori și facilitatori din mediul de business, financiar, antreprenorial, academic și universitar românesc, studenți, doctoranzi, profesori români din marile universități din străinătate, consultanți din The Big Four, coordonatori care au participat la elaborarea strategiilor românești pe domenii, rețeaua de specialiști români din instituțiile și organismele internaționale-Banca Mondială, BERD, Comisia Europeană, Agenții și Autorități europene, institute de cercetare și dezvoltare, etc, experți români din mediul ONG național relevant și internațional, tineri lideri emergenți, inovatori cu rezultate confirmate, antreprenori, specialiști din cadrul companiilor naționale și private pe domenii, etc.

Marca Editura Club România este deținută de Asociația The Mentoring Project, iar produsele editoriale sunt realizate în regim nonprofit si distribuite gratuit în cadrul unor evenimente de lansare, forumuri, mese rotunde, precum și prin curier la solicitarea celor interesați.

Partneri:

Banca Comercială Română (BCR), Unicredit Bank, Exim Bank, CEC Bank, Raiffeisen Bank, Poșta Română, PolyTrade, Banca Transilvania, SIF Oltenia, Grampet Group.